Hrană pentru suflet - A treia carte - Constantin Luntraru

Au fost vremuri tulburi în existenţa mea temporală actuală [ ... ]. Poate în ignoranţa mea trecătoare am aşteptat oarecare recunoaştere pentru munca mea spirituală, dar acum m-am vindecat, căci ştiu că tot ce fac este util în primul rând mie, iar dacă harul divin îmi dezvăluie vreo revelaţie, ea este folositoare mai întâi de toate individualităţii mele.

Şi dacă am acest privilegiu inegalabil de a primi informaţia subtilă direct şi sunt sănătos ca să o pun în practică, ce-mi mai lipseşte.

De fapt, dacă fac un tur al eventualelor beneficii ce ar putea să mi le acorde lumea, observ că toate ar deveni pietre care m-ar trage în jos, trebuind să muncesc după aceea înzecit să scap de ele pentru a mai putea primi harul.

Eu am tot ce este mai important: posibilitatea de a lucra cu lumina.

Ştiu cu absolută certitudine că nu există o cale mai bună ca aceasta, că din lumină se naşte tot ce vedem şi dorim, că lumina din noi este starea originală pură şi numai prin ea putem depăşi principiul pietros al cauzelor şi efectelor, devenind instantaneu tot ce e mai subtil în existenţă.

(Constantin Luntraru)