Folosim cookie-uri pentru îmbunătățirea experienței pe acest website. Prin continuarea navigării pe www.librariespirituala.ro confirmați acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie.
Mai multe detalii: Politica de confidențialitate și Termene și condiții
Pentru comenzi mai mari de 200 lei, transportul prin Poșta Română este GRATUIT!
Comenzi telefonice de luni până vineri între orele 9-17 la nr. 0357.428.176 sau 0741.602.356

Dezvoltare Personală - Practica

-10% Reducere de pret Practica

ÎNȚELEPCIUNE STRĂVECHE PENTRU O VIAȚĂ MODERNĂ

Trăim vieți ocupate. Fericirea noastră și liniștea interioară se pierd în rutina zilnică a listelor pe care trebuie să le facem, a responsabilităților și a urgențelor neplanificate. Ştim că ar trebui să trăim în prezent, și totuși mintea noastră se abate adesea pe o potecă a regretelor în ce privește trecutul și a grijilor legate de viitor. Stresați și secătuiți de energie, ne concentrăm pe lucruri ce țin de exteriorul nostru de la care ne așteptăm să ne facă fericiți – și de obicei rămânem cu mâna goală.

În Practica, vei învăța că în fiecare dintre noi există un izvor de liniște interioară și fericire și că acesta este ușor accesibil cu tehnici simple care nu-ți iau mai mult de câteva minute pe zi. Folosindu-se de înțelepciunea străveche și de adevărurile a numeroase religii și învățături, autoarea Barb Schmidt a structurat o rutină zilnică în trei părți ușor de implementat – Trezirea, Trăirea Prezentului și Renunțarea – care te va conduce la o fericire profundă, te va face să te simți în siguranță și încrezător, vei face față inevitabilului stres de zi cu zi și vei avea o existență mai calmă și mai ancorată în prezent. Practica se potrivește vieților ocupate, pentru că viețile ocupate au cea mai mare nevoie de ea!

CUPRINS

  • Prefață xiii
  • Introducere 1

1. Trezirea 13

  • Accesul la sursa noastră interioară de putere și înțelepciune

2. Trăirea prezentului 47

  • Păstrarea păcii interioare pe parcursul întregii zile
  • Mantra sacră 55
  • Atenția focusată 80
  • Citirea în vederea inspirației 91

3. Renunțarea la trecut 99

  • Reflecția asupra zilei care a trecut și împăcarea cu noi înșine

4. Aprofundarea practicii 121

  • Vegherea asupra îngrijirii și suportului personal
  • Concluzie 147
  • Anexa A: Exemple de mantre sacre 151
  • Anexa B: Lecturi inspiraționale recomandate 153
  • Mulțumiri 159
  • Despre autoare 167
  • Despre Peaceful Mind Peaceful Life 169
  • Semnificația din spatele păpădiei 171

FRAGMENTE

CAPITOLUL 1

TREZIREA

Accesul la sursa noastră interioară de putere și înțelepciune

„Meditația este una din modalitățile prin care un om spiritual se menține treaz.”

–Thomas Merton

Fiecare zi e un dar. Nu există nicio garanție că vom mai avea parte de încă unul. Când o privim din această perspectivă, putem aprecia mai bine cât de norocoși suntem când deschidem ochii dimineața. Dar cu toate câte se întâmplă în viețile noastre și în lume, este ușor să ne trezim și să trecem imediat pe pilot automat, gândindu-ne cum să ne îndeplinim toate sarcinile de pe lista noastră care nu se mai termină niciodată. Uneori, chiar înainte ca alarma deșteptătorului să sune, mintea noastră începe să facă schițe și planuri ale tuturor lucrurilor pe care trebuie să le facem de-a lungul zilei, astfel ca la sfârșitul acesteia să ne putem în sfârșit relaxa. Plonjăm în vârtejul grijilor și îndatoririlor pe care trebuie să le rezolvăm, iar când ne dăm jos din pat, suntem deja epuizați.

Este acesta modul în care dorim să ne trăim prețioasa noastră viață? În ce mă privește, pot să spun empatic nu, și m-aș aventura să spun că și tu ai fi de acord cu mine. Cei mai mulți dintre noi gândesc că pur și simplu nu avem de ales, că așa am fost programați, că așa ne-a fost dat să fie. Dar eu vă spun că stă în puterea noastră să alegem cum să ne trăim fiecare clipă din fiecare zi.

Acest mod diferit și mai conștient de a aborda ziua – un mod care ne energizează, ne insuflă putere și ne inspiră – trece prin meditația de dimineață. în prima parte a Practicii, Trezirea, în loc să o luăm la fugă, ne începem fiecare dimineață stabilindu-ne intenția de a fi prezenți de-a lungul zilei. În loc de „trezește-te și intră în acțiune” vom folosi „trezește-te și oprește-te”. Acest lucru este în opoziție cu tot ceea ce am învățat până acum, dar este o componentă esențială de a întâmpina ziua perfect, cum am spune noi... cu o minte liniștită.

Așadar prima acțiune pe care o facem în fiecare dimineață în cadrul programului nostru este să medităm. Orice preconcepții despre meditație cum că ar fi ceva care s-ar preta strict călugărilor și pustnicilor sunt luminate atât de frumos de către Thich Nhat Hanh: „Meditația nu înseamnă să fugi de societate, ci să te întorci la ale tale și să observi ce se întâmplă. Odată ce există observare, trebuie să existe și acțiune. Prin observarea conștientă și lipsită de critică, vom ști ce trebuie și ce nu trebuie să facem pentru a ne ajuta.” Meditația înseamnă să te interiorizezi în fiecare dimineață și să observi „ce se întâmplă”. Această practică constă în găsirea unui loc liniștit în care să te așezi și să-ți liniștești mintea în fața asaltului gândurilor. Stând așa și aducându-ne mintea la tăcere, intrăm în contact cu liniștea din interiorul nostru – „ne întoarcem la noi înșine.”

Ne conectăm cu noi înșine adânc în interiorul nostru asemeni rădăcinilor unui copac care se ancorează în pământ. Această meditație de dimineață ne ajută să ne accesăm sinele și să mergem într-un loc care ne calmează, ne centrează și ne dă forță. Prin această conexiune ne aliniem mintea, trupul și inima. Această aliniere reprezintă spiritul nostru – esența noastră în lume; ne ajută să ne începem ziua având un sentiment de încredere și de putere. Adesea am auzit următoarea afirmație: „Adevărata lume nu e în afară, ci e în interior.” Eu personal o spun așa: „Atunci când ne scufundăm în interiorul nostru, descoperim că lumea interioară este la fel de reală ca cea exterioară.” Când trăim în acest fel, lumea noastră exterioară oglindește atât de frumos serenitatea lumii interioare. Așa cum îmi place să spun la seminarele și workshopurile mele: „Asta înseamnă să-ți trăiești viața dinspre înăuntru spre afară.”

Luându-ne această perioadă de liniște, ne oferim oportunitatea minunată de a aprecia cu adevărat frumusețea a ceea ce înseamnă încă o zi pe care o trăim pe Pământ. Când ne trezim și picioarele noastre ating pământul, avem ocazia de a ne spune și de a crede cu adevărat: „Uau, sunt atât de fericit că trăiesc! Mă bucur că mi-a fost dat să trăiesc această zi! Mulțumesc pentru acest dar, o nouă zi!”

Deși meditez încă de pe la începutul anilor optzeci, în ultimii optsprezece ani mi-am început sistematic ziua meditând. A existat o perioadă în viața mea când am crezut că îmi puteam gândi calea de urmat prin viață iar trupul și inima „vor avea grijă cu plăcere de ele însele”. M-am înșelat. Avem nevoie ca mintea, trupul și sufletul să lucreze împreună și să se susțină una pe cealaltă. Prin meditație, eu îmi aliniez intenționat mintea, trupul și spiritul, ceea ce-mi oferă o minte mai calmă și mai liniștită, un trup mai sănătos și mai puternic și un spirit care se trezește la viață în cel mai frumos mod cu putință.

Să aruncăm acum o privire asupra felului cum medităm, când medităm, conform schemei Practicii, ce este posibil să experimentăm în timpul meditației și de ce e atât de important să începem ziua cu această practică liniștitoare.

MEDITAȚIA DE TREZIRE

„Trezește-te cu sufletul înaripat, și mulțumește
pentru încă o zi în care poți iubi.”

–Kahlil Gibran

Meditația înseamnă multe lucruri, dar mai pe scurt, se ocupă cu relaxarea sistemului nostru nervos și calmarea minții, astfel încât să putem să ne accesăm interiorul și să ne ascultăm „șoaptele inimii”. Ne oferă oportunitatea de a exista pur și simplu. În cadrul meditației, cultivăm procesul în care ne așezăm pur și simplu, atenți și prezenți. Este o practică prin care ne direcționăm atenția către interior, având un singur punct de focusare. Intenția este aceea de a ajunge la un sentiment interior de pace și o conexiune profundă cu sinele. În timpul acestei perioade de tăcere, știm fără urmă de tăgadă că „totul este bine” adânc în inima noastră. Aceasta este sursa de încredere și putere pe care o luăm în lumea noastră exterioară.

În cadrul Practicii, primul lucru pe care îl facem dimineața este să ne așezăm pentru meditație pentru a ne aduce mintea la tăcere, astfel încât să ne putem accesa călăuzirea interioară și centrul liniștii. Să-ți începi ziua în liniște ar putea părea ciudat, în primul rând pentru că am dormit toată noaptea și acum „ar trebui” să fie vremea pentru acțiune. Cei mai mulți dintre noi părem să fim condiționați să ne dorim o stimulare exterioară pentru a ne da jos din pat. Dar ia să vedem: trăim într-o lume care ne oferă acest lucru... cât e ziua de lungă. Așa că înainte să „trecem la acțiune” ne luăm câteva minute pentru a ne accesa cunoașterea adâncă din noi astfel încât să putem întâmpina ziua aliniați, centrați și împământați.

Când am încercat pentru prima oară să meditez, nu am crezut că va fi vreodată posibil ca gândurile din capul meu să se oprească – chiar și pentru o secundă. De fapt chiar mi-a trecut prin minte că poate eram unul dintre aceia care nu pot medita. Îmi tot aminteam cuvintele călugăriței budiste Jetsunma Tenzin Palmo din cartea ei, Into the Heart of Life[1]: „Meditația este arta aducerii minții la tăcere astfel încât pălăvrăgeala fără de sfârșit care ne umple în mod normal conștiența să fie redusă la tăcere.” Așa că încetul cu încetul, practica meditației a început să se lipească de mine. Nu mi-am plecat urechea la ce spuneau acele gânduri. Le lăsam pur și simplu să vină și să plece. Şi exact acest lucru facem noi atunci când medităm: ne antrenăm mintea să rămână tăcută lăsând gândurile să vină și să plece. După părerea mea, dacă eu pot medita, oricine poate medita!

Următoarele cuvinte inspiraționale ale Sfântului Francis de Sales îmi oferă de asemenea un mare confort și susținere: „Dacă spiritul pleacă la plimbare sau e distrat, adu-l înapoi cu blândețe și așează-l tandru la locul lui în prezența Domnului. Şi chiar dacă nu ai făcut nimic în timpul unei ore întregi decât să-ți aduci spiritul înapoi și să-l pui la locul lui în prezența Domnului, chiar dacă a plecat din nou de fiecare dată când l-ai adus înapoi, acea oră a fost folosită foarte bine.” Mi-am păstrat în continuare aproape de inimă cuvintele Sfântului Francis de Sales. Astfel am știut că este perfect natural ca mintea să aibă diferite gânduri în timpul meditației și că ceea ce trebuie noi să practicăm este pur și simplu să le permitem să vină și să plece.

Voi vorbi mai târziu în acest capitol și pe parcursul întregii cărți despre provocările lucrului cu mintea. Pentru moment, haideți să începem prin a arunca o privire asupra aspectului practic al încorporării Meditației de Trezire în rutina noastră zilnică.

CÂND SĂ MEDITEZI. Meditează imediat ce te trezești dimineața, înainte să iei ziua în piept. Este atât de ușor să te lași prins în lumea din afară dacă iei decizia că vei medita după ce vei rezolva tot ce ai de făcut. Dacă sunt lucruri pe care trebuie neapărat să le faci prioritar, cum ar fi să scoți câinele afară și să-i dai de mâncare, să faci un duș sau să bei ceva pentru că ți-e sete, sigur că poți să le faci, dar încearcă să le faci având mintea liniștită. Ideea este să faci un efort real pentru a nu te lăsa prins în tumultul vieții exterioare. De exemplu știrile de dimineață, telefonul mobil și computerul, toate pot aștepta. Vei avea tot timpul în cursul zilei ca să intri în contact cu lumea.

Ideal este să te trezești dimineața devreme ca să poți termina de meditat până la ora când îți începi rutina exterioară. Calculează de cât timp ai nevoie pentru fiecare lucru și ia asta ca bază de pornire. De exemplu, dacă trebuie să ieși din casă la ora 9:00 AM și îți ia o oră ca să fii gata, trezește-te la 7:30 pentru a avea parte de o meditație fără întreruperi.

Când fiica mea era mică, mă trezeam la ora 4:00 AM pentru a putea beneficia de o meditație fără întreruperi. Astfel mă puteam dedica nevoilor ei dimineața. Când una dintre prietenele ei a dormit la noi, a făcut o remarcă despre cât de organizată și de calmă era casa noastră dimineața. „Voi aveți chiar și mic dejun!” a spus ea. Vezi, începându-ți ziua meditând dai tonul întregii zile.

Astăzi, nu mai trebuie să mă trezesc atât de devreme, dar în acele vremuri mi-a fost de ajutor. Așa că te încurajez să observi ce ți se potrivește mai bine în situația ta. Cuvântul cheie în cazul de față este actual. Practicăm trăirea în momentul prezent, iar viețile noastre se schimbă constant, așa că să recunoști acest lucru și să accepți schimbările este o necesitate. Am descoperit că este imposibil să fii simultan rigid și să trăiești în momentul prezent deschis și receptiv la ceea ce ne trimitea viața în cale. Singurul lucru de care trebuie să fii convins (și să nu te răzgândești în privința asta) este acela că tu iei o decizie, aceea de a medita în fiecare dimineață. asta este! Orice altceva în viață va veni și va pleca și se va schimba.

UNDE SĂ MEDITEZI. Desemnează-ți un loc liniștit din casa ta pentru a-ți practica meditația de dimineață. dacă ai o cameră disponibilă pentru acest scop este minunat, dar nu neapărat necesar. Un colț, o nișă sau chiar și un scaun sau o pernă va fi suficient. Eu meditez în colțul camerei mele pentru oaspeți, uneori pe un scaun, uneori pe podea. După mulți ani de meditație zilnică, îmi ascult corpul și mă așez în orice loc, în orice dimineață ar fi.

În zilele de început, când ai luat decizia ca meditația să fie o cale de a-ți începe ziua, am observat că este important să ai un spațiu și o rutină anume. Nu uita, tu îți antrenezi mintea, iar structurarea este perfectă pentru asta. Cheia este să-ți stabilești un loc în casa ta unde probabilitatea de a fi întrerupt să fie minimă în timpul meditației. Dacă îți alegi ca spațiu de meditație biroul sau camera în care te uiți la televizor, mintea ta s-ar putea să te ademenească să renunți la meditație ca să arunci o privire rapidă pe e-mailuri sau la știri. Așa că asigură-te că ai ales o cameră sau un spațiu pe care să nu-l asociezi cu lumea exterioară. În timp, mintea se va obișnui să considere că acel loc, colț sau pernă este destinat meditației și va învăța să se liniștească în acel spațiu.

Cu toate că unul din scopurile meditației regulate este să ajungi să fii capabil să atingi acea stare de liniștire a minții indiferent de locul în care te afli sau de ceea ce se întâmplă în jurul tău, acest lucru necesită practică. Pentru început, să te așezi în același loc în fiecare dimineață face ca mintea ta să primească mesajul că este vremea pentru meditație.

CÂT TIMP SĂ MEDITEZI. Meditează între cinci și treizeci de minute. Pentru mine, perioada ideală de meditație este de treizeci de minute. Dar dacă nu ai mai meditat niciodată până acum, s-ar putea să găsești dificil să stai atât de mult, așa că este absolut perfect să începi cu cinci minute. La început, chiar și câteva minute pot părea un timp îndelungat. Rezistă câteva zile sau săptămâni, și vei începe să observi că de fapt vei vrea să prelungești perioada. Acest citat din View on Buddhism[2] (www.viewonbuddhism.org) formulează minunat acest concept: „Trebuie să realizezi că în meditație, continuitatea este esențială: mai bine cinci minute pe zi, în fiecare zi, decât două ore o dată pe săptămână. De exemplu, o perioadă de cinci minute dimineața are șanse să se prelungească în timp și poate deveni ușor parte din viața ta de zi cu zi.”

Elevii mă întreabă adesea: „De unde știm când să încheiem meditația?” odată ce vei începe să meditezi regulat, îți vei da seama în mod natural când meditația ta se apropie de sfârșit. Acest lucru face parte din cunoașterea profundă despre care vorbesc; chiar este un lucru atât de minunat. Dar s-ar putea să nu fie cazul la început, așa că este în regulă să-ți pui o alarmă ușoară – nu ceva trâmbițător sau zgomotos care să-ți agite mintea și să-ți irite sistemul nervos când începe să sune. În ziua de azi, telefoanele mobile și tabletele electronice oferă o varietate de opțiuni de alarme plăcute. La ora mea de meditație pe care o țin săptămânal la universitatea locală folosesc o aplicație de pe tableta mea care sună ca un clopoțel de meditație atunci când sesiunea se încheie. Această nouă eră face meditația atât de ușoară; în anii optzeci nu aveam tabletă.

POSTURA ÎN TIMPUL MEDITAȚIEI. Așează-te pe un scaun, pe o pernă sau pe podea, cu capul, gâtul și coloana în aceeași linie și spatele rezemat. Pune-ți mâinile în poală, cu palmele în sus sau în jos, după cum îți este mai confortabil. Evită încrucișarea degetelor dacă ai tendința să-ți răsucești sau să-ți încleștezi mâinile.

Dacă stai așezat într-un scaun, tălpile tale ar trebui să ajungă pe podea. Dacă stai pe o pernă sau pe jos, sprijină-te de un perete. Susținerea pentru spate te ajută să te asiguri că vei avea capul, gâtul și coloana aliniate, ceea ce te va ajuta să respiri și să rămâi concentrat în timpul meditației. Deși unele persoane aleg să su-și sprijine spatele, ceea ce este în regulă, pentru mine este o necesitate, indiferent cât de mult aș fi practicat. Fără sprijin pentru spate s-ar putea să te gârbovești. Acest lucru creează presiune pe plămânii tăi și interferează cu respirația, ceea ce ar putea favoriza somnul. Alinierea fizică mai are și beneficiul suplimentar de a contribui la alinierea minții, corpului și spiritului.

Poți să te așezi în poziția lotus pe podea, la fel ca unii dintre marii maeștri sau yoghini, dar nu este neapărat necesar ca să meditezi. În anii optzeci credeam că aceasta este singura poziție în care poți medita, așa că atunci când am aflat că pot medita într-un scaun și că picioarele nu trebuie să-mi stea încrucișate am fost încântată.

Scopul meditației de dimineață este acela de a ne liniști mintea și de a lăsa în spate lumea de afară în acele minute prețioase, pentru a ne accesa liniștea interioară înainte să ne începem ziua. Învățăm încetul cu încetul să ne așezăm în acest mod și să „existăm” pur și simplu. Atunci când stăm liniștiți, învățăm să fim liniștiți. Totuși, dacă începe să vă doară corpul în timpul meditației din cauza unei poziții inconfortabile, vă veți pierde concentrarea. Lasă-ți timp pentru a experimenta ce se potrivește și funcționează în cazul corpului tău. În funcție de stare s-ar putea să observi că anumite poziții pentru meditație funcționează mai bine decât altele.

Când am început eu să meditez, preferam să stau pe un scaun. Pe vremea aceea nu mi-aș fi putut imagina că-mi voi dori vreodată să meditez pe podea. Obișnuiam să spun oamenilor: „Mă bucur atât de mult că nu trebuie să stăm pe podea ca să medităm. Nu cred că picioarele mele s-ar descurca.” Apoi, în anul 2000, o prietenă dragă mie m-a introdus în yoga, și acest lucru a schimbat atât de multe părți din viața mea, însă o partea importantă a fost flexibilitatea corpului meu. Așa că acum, în ultimii zece ani aproximativ, folosesc deopotrivă scaunul și podeaua, dar cel mai mult stau așezată pe podea.

Cheia este să încerci să stai pe cât de confortabil este posibil, însă nu atât de confortabil încât să te ia somnul. Dacă adormi, meditația s-a terminat.

Permiteți-mi să strecor o idee aici: pot exista momente în viața noastră când nu putem să stăm în fund și să medităm. Am avut elevi care m-au întrebat dacă pot medita stând culcați. Mie personal, această poziție mi s-a părut dificilă; adorm mereu. Dar nu uita, aceasta este meditația ta personală zilnică. Ceea ce mi se potrivește mie s-ar putea să nu ți se potrivească ție, și invers. Întotdeauna să ai în minte că scopul meditației este acela de a-ți calma mintea, a te conecta cu ea și a reflecta lumea noastră interioară a forței, iubirii și cunoașterii asupra lumii noastre exterioare, astfel încât să putem trăi viața magnifică pe care ne-a fost dat să o trăim.

Cum să rămâi treaz în timpul meditației

Atunci când ne așezăm pentru prima dată în vederea meditației, începem la nivelul de suprafață al conștienței, trecând încet sub acel nivel și îndreptându-ne încet către inconștient. Sistemul nostru nervos începe să se relaxeze, ceea ce face ca somnul să ne acapareze ușor. La primul semn că începe să te ia somnul – poate că începe să ți se clatine capul sau să-ții cadă umerii – este timpul să-ți îndepărtezi corpul de orice căruia i-ar opune rezistență. Dacă simți nevoia, ridică-te în picioare pentru câteva minute, deschide ochii și trage aer în piept adânc de câteva ori. Lasă starea de somnolență să treacă și apoi așează-te din nou, reluându-ți postura ta obișnuită. Am observat că dacă acționez imediat ce începe să se instaleze somnolența are efect. Nu numai că nu adorm, ci sunt chiar mai alertă pe perioada meditației.

Dar există șanse să adormi din când în când. Mi s-a întâmplat și mie cu siguranță în anii mei de practică a meditației. Adormind în timpul meditației, aflam că meditația mea se terminase, astfel că am devenit și mai vigilentă în a face orice era necesar pentru a evita să adorm. Fii îngăduitor cu tine însuți și să știi că face parte din procesul de învățare. Ştim cu toții că experiența și cunoașterea la prima mână este cel mai mare profesor al nostru.

Pe măsură ce avansăm în secțiunea „Cum să medităm” aș vrea să împărtășesc cu tine un citat incredibil de vizual al lui Kirpal Singh, un profesor de meditație tare drag care a murit în 1974. El a spus: „Meditația înseamnă să închizi un sertar și să deschizi altul. În timpul meditației, ne punem pur și simplu gândurile și problemele care ne îngrijorează într-un sertar și îl închidem.”

Încearcă să vizualizezi aceasta pentru o clipă. Intri în cameră și te așezi pe un scaun, pe podea sau pe o pernă. Intenția ta este să pui tot ce ține de lumea exterioară într-un sertar și să-l închizi. Apoi deschizi sertarul pentru meditație. Când meditația a luat sfârșit, redeschizi sertarul cu gânduri și probleme ale lumii exterioare și le vei gestiona de pe un teren stabil, încărcat cu forță, cunoaștere și pace.

CUM SĂ MEDITEZI. După ce te-ai așezat într-o poziție confortabilă, închide ochii. Începe cu câteva respirații adânci, purificatoare, calmante. Respirația ne conectează mintea, trupul și spiritul, aliniindu-le. Îmi place acest citat al lui Sri Swami Satchidananda din The Yoga Sutras of Patanjali: „Ar trebui să ne aducem mereu aminte că mintea și prana, sau respirația, sunt în strânsă conexiune.” Conștientizându-ne respirația îi oferim o pauză minții de care aceasta are nevoie pentru a se opri și a ne aduce în momentul prezent. Noi facem abstracție uneori de acest prețios timp pentru a medita, și atunci câteva respirații adânci ne pot ajuta să ne conectăm cu acea intenție.

Se pot folosi diferite tehnici de meditație. Dacă folosești deja una care funcționează în cazul tău, te rog să continui cu aceasta. Dar dacă nu ți-ai format încă o practică sau ai dori să încerci ceva nou, în cadrul Meditației de trezire începi cu concentrarea minții tale pe un obiect. Un obiect este ceva ce alegi tu ca să-ți concentrezi mintea asupra lui decât să încerci să-ți golești complet mintea. Recomandarea mea este să alegi un verset, o rugăciune, un text sacru, o Mantra Sacră (vezi p. 62) sau respirația. Dacă alegi un verset, o rugăciune sau un text sacru, asigură-te că alegi unul pozitiv și înălțător.

Iată un exemplu vizual a ceea ce poate face un obiect: în India elefanții merg pe stradă împreună cu ai lor mahout (călăreți). Este în natura trupului elefantului să se miște și să se legene constant – la fel cum este în natura minții noastre să gândească mereu. Atunci când elefantul merge pe aleile înguste din piețe, trupul lui poate ușor să facă ravagii. Așa că mahout-ul îi dă elefantului un băț pe care să-l ducă pe spate. Odată ce elefantul ține bățul, acesta poate umbla liber și ușor pe străduțe, foarte mândru. Bățul este obiectul care încetinește mișcarea corpului elefantului. Versetul, Mantra Sacră sau respirația este obiectul pentru mintea noastră aflată în meditație. Când medităm zilnic „mergem pe străduțele vieții noastre” încrezători și puternici. Iubesc elefanții, iar această analogie frumoasă m-a ajutat în practica meditației.

Continuând să-ți ții ochii închiși, începe-ți meditația repetând încet Mantra ta Sacră (vezi pag. 171). Apoi începe să-ți reciți ție însuți versetul pe care l-ai ales, textul sau rugăciunea (din cele pe care le-ai memorat sau pe care le știi deja pe de rost). Repetă în tăcere și lent pe parcursul întregii meditații. S-ar putea să observi că vei ajunge într-un punct în meditația ta în care atenția – concentrarea asupra respirației, versetului sau a mantrei – să „pice” (să înceteze în mod natural) și să rămâi cu o minte liniștită. Aceasta este „pacea care trece dincolo de orice înțelegere”.

Nu uita că tot secretul în meditație nu este să oprești gândurile minții, ci să observi gândurile și, fără să te lași prins de ele, să le lași să-ți treacă prin minte. De aceea ne alegem un obiect asupra căruia să ne concentrăm, la fel cum mahout-ul îi dă elefantului un băț pe care să-l țină pe spate. Atunci când îți concentrezi mintea asupra unui obiect este mai puțin probabil să te lași prins de gânduri. Şi când mintea începe să hoinărească, ceea ce se va întâmpla inevitabil, concentrarea din nou asupra obiectului este o modalitate de a-ți aduce mintea înapoi în prezent și de a reveni asupra intenției tale de a medita. De exemplu, pentru a nu te lăsa prins de gândurile care te asaltează, concentrează-te asupra respirației. Direcționează-ți întreaga atenție asupra respirației pe măsură ce inspiri și expiri. Respirația devine obiectul, iar tu lași gândurile să vină și să plece.

Această tehnică funcționează la mine: o combinație între Mantra mea Sacră, respirație și o selecție de versuri. Am făcut asta vreme de mai mulți ani și cu toate că am încercat și alte tipuri de meditație, aceasta mi se potrivește. Nu uita, aceasta este practica meditației în cazul tău, așa că hotărăște tu pentru tine însuți ce obiect te ține cel mai concentrat și prezent pe perioada meditației și ține-te de el. Această constantă din timpul meditației se traduce frumos în lumea exterioară ca trăind în prezent, fiind treaz în fiecare clipă.

Pe măsură ce apar distrageri ale atenției în timpul meditației (intrând aici atât zgomotele exterioare cât și gândurile din mintea ta), continuă să-ți menții atenția concentrată cu blândețe asupra obiectului ales. Atâta timp cât nu se aud sirene de urgență trâmbițând în fundal, chiar nu e necesar să răspunzi zgomotelor exterioare. Același lucru e valabil pentru gândurile tale. Lasă-le să vină și să plece; nu te lăsa prins de ele. Asta înseamnă că dacă mintea ta începe să-și pună întrebări asupra unor lucruri, se lipește într-o amintire sau îți pune întrebări, nu-i răspunde. Dacă mintea începe să-ți spună că nu ai timp să stai într-un loc și să faci un anumit lucru, lasă pur și simplu gândul să plece. Nu te contrazice cu el. Gândurile încearcă să te prindă în mrejele lor; așa că lasă-le pur și simplu să plece și întoarce-te la obiectul tău. Am ascultat odată, în timpul unei ore de yoga pe care o țineam, descrierea unei imagini vizuale pe care o ador: „Gândește-te la gânduri ca la niște nori albi pe cer și la minte ca la cerul albastru; lasă cu blândețe norii să treacă.”

Iată un exemplu: în timp ce meditezi, s-ar putea să-ți vină gândul Mi-e foame. Lasă gândul să se înalțe, privește-l cum trece prin mintea ta ca un nor, și apoi lasă-l să se îndepărteze plutind. Dacă te lași prins de gând, s-ar putea să începi să te întrebi ce vei servi la cină în acea seară. Apoi s-ar putea să începi să te gândești că vei fi nevoit să intri în supermarket. Apoi te vei gândi cum vei găsi un loc și pentru câteva cumpărături la băcănie în acea zi. Asta înseamnă să fii prins în vârtejul gândurilor. În schimb, când gândul vine sau când îți dai seama că te lași prins de el, adu-ți pur și simplu aminte că meditezi și redirecționează-ți cu blândețe și compasiune mintea înapoi către obiectul tău. Asta înseamnă să meditezi.

Atunci când medităm prin concentrarea atenției asupra unui obiect, avem nevoie să ținem minte că acesta nu este decât un obiect (bățul de pe spatele elefantului), al cărui scop este să ne ajute să „săpăm” în conștiența noastră astfel încât să pătrundem tot mai adânc. Ideea e să nu te concentrezi asupra obiectului de dragul obiectului în sine, ci de a-l folosi ca pe un instrument. Odată ce vei descoperi ce funcționează în cazul tău, asigură-te că păstrezi acea metodă. Desigur, din când în când vei fi da de bolovani (sau chiar de stânci), dar continuă să sapi către acel loc al tăcerii, puterii și păcii din străfundurile tale.

La urma urmelor, în practica meditației chiar contează practica, și nu rezultatul. Dacă intri în meditație cu gândul că Voi vedea o luminiță sau Voi auzi un sunet sau Îmi voi liniști complet mintea sau cu orice alte așteptări ai avea în minte, nu vei face decât să pui piedici în calea practicii. Pacea și conștiența pe care le capeți în urma meditației se vor arăta în viața ta de zi cu zi când vei observa că ești răbdător în loc să fii nervos și stresat, iubitor în loc să fii irascibil și plin de compasiune în loc să fii părtinitor. Pe bune, ideea este pur și simplu de a te așeza și a fi. Atât de des suntem prea ocupați ca să existăm pur și simplu în viețile noastre, iar practica noastră de aici este antrenamentul perfect. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să-ți întorci mintea înapoi de fiecare dată când pleacă la plimbare. Adu-ți aminte ce ne-a învățat Sfântul Francis de Sales: „Chiar dacă nu ai făcut nimic altceva decât să-ți duci spiritul înapoi deși el a plecat din nou de fiecare dată când l-ai dus înapoi, ora ta va fi fost folosită foarte bine.” Şi așa este. Stând cu el, necedând impulsului de a te ridica și a pleca este ideea cu care ai început. Doar respectându-ți angajamentul că vei rămâne acolo atât timp cât ți-ai propus este ceva monumental.

* * *

Atunci când alarma te anunță cu blândețe că timpul pentru meditație s-a încheiat, prima ta înclinație s-ar putea să fie să sari în picioare și să pleci. Cu toții ne regăsim în acest sentiment pentru că suntem atât de pricepuți să acționăm decât să stăm și să fim doar. Este nevoie de practică pentru a te liniști. Așa că în loc să faci asta, când se încheie meditația, s-ar putea să vrei să închei cu o rugăciune personală, un moment de tăcere sau câteva cuvinte de mulțumire. Eu închei cu „Dragă Doamne, îți mulțumesc pentru viața mea de astăzi. Te rog să-mi acorzi grația unei credințe de nezdruncinat.”

Indiferent că iei în seamă această sugestie sau că îți continui mai departe ziua, ideea este să-ți stabilești intenția de a duce mai departe cu tine această pace, prezență și liniște pe măsură ce ieși în lumea exterioară. Părăsește-ți spațiul de meditație în tăcere, repetând în tăcere Mantra ta Sacră în timp ce pășești în lumea exterioară. Acum, că pășești în ce a mai rămas din zi, vei vedea că ești mult mai prezent și mai conștient – mai treaz.

PROVOCĂRI CU CARE S-AR PUTEA SĂ TE CONFRUNȚI

Când începi să practici meditația, s-ar putea să întâmpini o varietate de obstacole. Aceste obstacole includ scuze cum ar fi: Nu am suficient timp. E prea plictisitor. E atât de greu să stai nemișcat. E atât de dificil să rămâi treaz. Şi așa mai departe. Evitarea poate fi o problemă pentru următoarele: Pur și simplu nu mă pot aduna ca să o fac mereu găsesc altceva ce trebuie să fac în loc! Şi apoi, bineînțeles, sunt așteptările: Nu se întâmplă nimic! Nu voi vedea niciodată „lumina”. Tărăgănarea își are și ea locul ei: Oh, o să meditez mâine sau Voi începe să practic de săptămâna viitoare. Dacă te confrunți cu tărăgănarea, notează acest comentariu pe care l-am auzit la o retragere de la James Finley, un discipol de-al lui Thomas Merton: „Lumea nu se va da la o parte pentru ca noi să avem parte de viața noastră mistică, așa că nu aștepta.” Aceste cuvinte merg drept în inima tărăgănării.

Am observat că indiferent ce obstacol ți-ar apărea în cale – și cu toții avem parte de obstacole pe care mintea ni le aruncă în față – acestea nu pot fi depășite decât continuându-ne meditația. Asta e! Stabilește-ți un timp și un spațiu anume, și nu te abate de la angajamentul pe care l-ai făcut cu tine însuți de a medita. Exersează-ți disciplina, și „nu aștepta”.

Când am început eu practica meditației, aveam senzația aceasta persistentă că nu o făceam corect. Nu știam exact la ce trebuie să mă aștept, așa că atunci când m-am gândit că nu se întâmplă „nimic”, am început să mă gândesc că probabil greșesc undeva. Perfecționista din mine își ițea capul afară. Am continuat să practic. Apoi, după o vreme în care nu am renunțat, am început să văd marginile aspre ale vieții mele înmuindu-se. Am observat că puteam să am răbdare în mijlocul haosului și al stresului și să iubesc în situații în care mă simțeam rănită și amabilă în situații în care mi-erau puși la încercare nervii. Meditația mea se reflecta cu adevărat în ziua mea; de fapt mă transforma dinspre interior către exterior. La o retragere s-a spus că Ghandi ar fi spus odată: „Nu există eșec în meditație, ci doar eșecul de a medita.”

Dacă îți urmezi intenția de a medita în fiecare zi și de a avea încredere în beneficiile acesteia, aceasta va deveni o parte regulată din ziua ta – una pe care nu ai rata-o pentru nimic de genul dușului sau spălatului pe dinți. Scuzele vechi vor începe pur și simplu să se prăbușească.

„Așează-te în felul acesta; și stând așa, nemișcat, vei învăța să fii liniștit.”

James Finley

În timpul meditației, este important să avem tot timpul în minte că fiecare dintre noi începem la suprafața momentului în care ne aflăm în viața noastră. Acest lucru înseamnă că suntem conștienți de unele lucruri din viața noastră și inconștienți de altele. Când medităm în mod regulat, săpăm ceva mai mult în mintea noastră subconștientă de fiecare dată. Noi chiar săpăm acolo. Uneori, cu cât avansăm mai mult în profunzime, cu atât mai dificil este să acceptăm că de fapt ne dezvelim pe noi înșine. Sentimentele și amintirile au felul lor de a se ridica la suprafață. Lasă-le să iasă. Trebuie să dezvelim tot ce este acoperit în subconștientul nostru.

Tulburarea mea alimentară, bulimia, pe care am menționat-o în prefață, consta în a mânca pentru a-mi suprima sentimentele. Când am început să meditez, aceste sentimente au început să iasă la suprafață, m-au copleșit, și am fost nevoită să mă adresez unui profesionist. Așadar, dacă o amintire sau un sentiment este prea puternic și dificil pentru tine, cum a fost și cazul meu, eu sunt foarte convinsă că este cât se poate de bine să cauți ajutor profesionist stând de vorbă cu un consilier sau sfătuitor. Acordă-ți permisiunea de a simți aceste sentimente, fii îngăduitor și iubitor cu tine însuți, știind că avem cu toții „umpluturile” noastre și apoi decide ce este mai potrivit pentru tine. Am participat recent la o retragere cu autoarea Gabrielle Bernstein, care explică atât de frumos acest lucru: „Viața ne va răni, dar ne este dat să trăim asta. Noi nu încercăm să ne depășim problemele; noi încercăm să trecem prin ele.” Am observat de asemenea că dacă discuți despre meditație cu prieteni care au gândirea asemănătoare cu a ta, dacă îți găsești un prieten de meditație sau te alături unui grup de meditație poți găsi un sprijin extraordinar și un simț al comunității.

O practică a meditației de succes

Consider că o practică a meditației „de succes” nu are legătură cu vederea luminii sau cu atingerea stării de nimicnicie. Cu toate că am experimentat un sentiment de pace profundă și unitate în meditație, ceea ce iubesc cel mai mult la practica meditației este trăirea interioară profundă și lucrurile mărunte care ies la suprafață în timpul meditației și pe parcursul zilei. Ştiu că meditația mea funcționează atunci când îmi pot auzi sinele oferindu-mi călăuzire sau ideea că ar trebui să mă gândesc ceva mai profund la ceva anume înainte să trec la acțiune sau să comentez verbal.

Având o practică a meditației consistentă, noi începem cu adevărat să ne remodelăm dinspre interior către exterior și începem să întrupăm mesajul de pace al lui Gandhi: furia se transformă în compasiune, ura în iubire, nerăbdarea în răbdare și nesiguranța în siguranță.

IMPORTANȚA LINIŞTIRII MINȚII PRIN MEDITAȚIE

Am fondat organizația non profit Peaceful Mind Peaceful Life cu intenția de a răspândi iubirea și pacea în lume. Da, e o misiune foarte ambițioasă! Eu cred că dacă avem pace interioară, putem avea și pace exterioară. Cuvintele lui Dalai Lama, care se pot regăsi în Inner and Outer Peace Through Meditation[3] de Rajinder Singh, întrupează importanța mare a meditației în viața mea și în viața oricui este în căutarea unei vieți magnifice: „Nu va exista o pace de durată în lume până ce omul ca ființă individuală nu va cunoaște pacea interioară. Pentru a crea pace interioară este nevoie să calmezi mintea, de aici și importanța meditației.”

Prin meditația zilnică, ne ancorăm în lucrurile care sunt importante; încetăm să ne mai identificăm cu gândurile noastre și rămânem într-o tăcere și o deschidere care ne ajută să începem să devenim vigilenți și una cu noi înșine și cu toate ființele. Mai simplu, o minte tăcută este o minte împăcată, ceea ce ne permite să fim prezenți în momentul respectiv și capabili să funcționăm la capacitate maximă.

Meditația înseamnă „să practici rămânând prezent”. Pentru a face asta, avem nevoie să fim capabili să putem alunga toate zgomotele mentale din capul nostru. La ce ne tot gândim noi, tot timpul? La situațiile care s-au întâmplat, care s-ar putea întâmpla sau se întâmplă în prezent și la lucruri cum ar fi cine a spus ce, cine a făcut ce, cine va spune sau va face nu știu ce și așa mai departe. Gânduri ca acestea ne fac să continuăm să trăim în afara noastră, nu în momentul prezent, și ne lasă la mila lumii unde teoretic orice ne poate înclina balanța în defavoarea noastră și ne poate ruina ziua.

Viața este absolut impredictibilă, și nicio filozofie din lume nu ne va oferi răspunsurile pe care le căutăm legate de confort și fericire. Putem să ne facem planuri și să dăm tot ce e mai bun din noi, ceea ce înseamnă că facem ce trebuie, dar nu avem niciun control asupra rezultatului final. Adesea sfârșim rin a ne folosi mult din energia noastră, atenție și timp în încercarea de a controla și a schimba lumea exterioară pentru a ne simți fericiți și mulțumiți.

Anthony de Mello, un preot iezuit, psihoterapeut și învățător spiritual de-al meu ne sfătuiește: „Dacă pace este ceea ce îți dorești, caută să te schimbi pe tine însuți, nu pe alți oameni. Este mai ușor să-ți protejezi picioarele cu papuci decât să așterni un covor pe întreg pământul.” Aceste cuvinte mă fac să râd pentru că adevărul este că pur și simplu nu avem niciun control asupra a ceea ce se află în exteriorul nostru, iar când fericirea noastră este dependentă de lucruri din lumea exterioară, viața ei va fi scurtă.

Totuși, ceea ce putem controla, este ceea ce se întâmplă în interiorul nostru. Deținem controlul asupra modului cum acționăm, cum trăim și cum alegem să răspundem situațiilor. Atunci când acționăm, răspundem și trăim într-o manieră care se află în aliniament cu mintea noastră, trupul și sufletul, ne găsim fericirea și mulțumirea pe care le-am căutat. Cu o practică a meditației consistentă, abilitatea noastră de a exersa acest control devine și mai puternică, iar mintea noastră înclină tot mai mult să ne lase să ne așezăm pe scaunul șoferului. Acest lucru ne permite liniștea de a cultiva o înțelegere mai deplină a noastră înșine și a lumii.

VIAȚA TRĂITĂ CONŞTIENT

Prin meditație noi ne descoperim un nou nivel al conștienței, care ne permite să vedem mai multe posibilități decât cele cu care deja ne-am obișnuit. Perspectiva noastră se lărgește. Începem să ne trezim conștiența. „Buddha” înseamnă Cel Trezit, și eu cred că atunci când Buddha a vorbit despre „viața trăită conștient” a vrut să spună următoarele: să știm că suntem vii, că suntem atenți și conștienți în ce privește deciziile pe care le luăm și că nu trecem pur și simplu prin obiceiurile condiționate din viața noastră, întrebându-ne din când în când Chiar am făcut asta? Cum de s-a întâmplat? Cum de am ajuns în situația asta? Să trăiești conștient înseamnă să știi că în orice moment facem alegeri și existăm în clipa prezentă. Suntem total focusați pe a exista aici și acum.

Când trecem prin viață fără să observăm conștient și operăm pe pilot automat, ne retragem în spatele conceptelor de gen „corect și greșit” sau „cinstit și necinstit”. De fapt, suntem atât de subjugați de aceste concepte în ziua de astăzi încât uităm că ele depind integral de puncte de vedere individuale. Bineînțeles că nu vorbesc aici de marile dezbateri și probleme cu care se confruntă lumea astăzi, care necesită discuții separate. Vorbesc despre lucrurile mărunte și manevrabile din viața noastră cotidiană: percepțiile și așteptările noastre individuale referitoare la cum ar trebui să acționeze oamenii și cum ar trebui să se petreacă lucrurile. William Shakespeare a însumat toate acestea minunat: „Așteptările sunt rădăcina tuturor suferințelor.”

Închide ochii și cugetă la aceste vorbe câteva clipe. Așteptările sunt rădăcina tuturor suferințelor. Uau! Cu toții avem anumite așteptări sau altele, nu-i așa? Şi atunci când așteptările nu ni se împlinesc, s-ar putea să fim dezamăgiți, nerăbdători sau iritanți cu oamenii și situațiile din jurul nostru. Aceasta este suferință. Aceste lucruri ne provoacă stresul zilnic în viețile noastre. Mintea noastră ar putea fi atât de ocupată cu ofensa ce ni s-a adus încât uităm să facem un pas înapoi, să respirăm și să ne accesăm sursa interioară a răbdării și a compasiunii, unde putem să vedem mai bine realitatea situației.

Bineînțeles, cred că este perfect normal să avem așteptări, însă în funcție de cât de mult le permitem să vină neverificate rezultatul se poate transforma în sentimente negative. Să-ți povestesc despre una dintre așteptările mele personale care avea de regulă potențialul de a-mi „ruina” întreaga zi. Înainte să citești, nu uita că lucrurile cu adevărat mărunte pe care le întâlnim într-o zi normală, acestea sunt cele care ne pot prinde cu garda jos. Exemplul meu este despre o supărare foarte măruntă de a nu mi se fi împlinit așteptarea.

La ieșirea din zona unde locuiesc există un semafor. Sunt două benzi acolo: una care virează la stânga sau ține drept și una care virează la dreapta. Când mă apropii de acest semafor, de regulă vreau să fac dreapta, dar de obicei acolo e o mașină, pe banda „mea”, care dorește să o ia înainte. Răspunsul meu condiționat este să mă enervez și să îmi pierd răbdarea la adresa persoanei din mașina din fața mea. Aș putea să încep să gândesc: Nu-și dă oare seama că eu am verde intermediar și că aș putea trece dacă el nu s-ar fi așezat pe banda greșită? Pe scurt, mă aștept ca șoferii să respecte regulile de circulație. Atunci când nu o fac, pot opta pentru a mă enerva, ceea ce ar da un ton negativ întregii mele zile apoi. Dar cu recunoștință și cu încetul, începându-mi ziua meditând în liniște, mi-am antrenat mintea să se oprească și să realizeze că îmi stă în putere să aleg. Respir adânc pentru a mă conecta cu interiorul și mă simt pe loc mai plină de răbdare și mai liniștită, fiind capabilă să permit sentimentului stresant să plece. Atunci când sunt tolerantă, sunt în stare să văd lucrurile dintr-o perspectivă diferită: nu este o situație de viață și de moarte, nu dețin niciun control asupra celorlalți, iar dacă aștept câteva minute în plus nu înseamnă că e sfârșitul lumii.

Toleranța înseamnă să-ți dorești și să poți să-ți suprimi agitația sau supărarea atunci când te confrunți cu o întârziere și să-ți păstrezi capul limpede când te confrunți cu opoziție sau dificultăți. De aceea micile iritări din viața zilnică sunt perfecte pentru a practica toleranța. Atunci când nu avem răbdare, când mintea noastră ajunge să fie atât de prinsă cu felul în care ar trebui să fie lucrurile și oamenii, renunțăm la puterea pe care o avem de a fi prezenți în viață, așa cum este ea în acel moment. Atunci când suntem furioși, agitați, iritați, stresați sau frustrați, pur și simplu nu avem capacitatea de a răspunde evenimentelor și celorlalți oameni cu capul limpede.

Din fericire, prin practicarea regulată a meditației învățăm ce înseamnă răbdare și toleranță, antrenându-ne mintea să rămână tăcută; astfel devenim mai atenți și mai dispuși să acceptăm lucrurile așa cum sunt. Încetul cu încetul ajungem să fim capabili să renunțăm la așteptări, mai ales la cele mici și iritante din viața noastră care par să ducă cu ele multă importanță și o mare greutate.

Atunci când suntem mai atenți și mai toleranți, așteptările noastre devin preferințe. Este pur și simplu o chestiune de adaptare a vocabularului. Prefer să mi se întâmple asta în loc să mă aștept la asta. Această schimbare subtilă în limbaj reduce acel sentiment de îndreptățire. În loc să-ți dorești sau să ai nevoie de ceva, doar îl preferi. Când nu ai ceva ce preferi să ai nu-ți zburlește penele atât de tare ca atunci când nu capeți ceva ce-ți dorești, ai nevoie sau te aștepți să ai. Manifestăm mai multă toleranță față de lucrurile care nu ni se potrivesc. Dacă preferințele noastre sfârșesc prin a ni se întâmpla, cu atât mai mult suntem recunoscători. Şi dacă nu, putem accepta aceasta cu grație.

Pentru a putea ajunge la această acceptare, putem găsi toleranța în tăcerea meditației. Sri Swami Satchidananda a spus în The Yoga Sutras of Patanjali: „Pentru a-l înțelege pe acel veșnic împăcat care ești Tu, mintea trebuie să tacă; altfel se pare că distrage adevărul de la calea sa.” Adevărul rezidă în acceptarea noastră; fericirea și pacea noastră rezidă în Adevăr.

BENEFICIILE MEDITAȚIEI ASUPRA SĂNĂTĂȚII ŞI STĂRII DE BINE

Meditația este o tehnică acceptată de relaxare ce-și propune să te aducă în starea de „răspuns al relaxării” – o stare în acre respirație încetinește, tensiunea arterială și consumul de oxigen scad și este posibil să se experimenteze o senzație mai puternică de bine, conform definiției Centrului Național pentru Medicină Complementară și Alternativă[4]. Conform Clinicii Mayo, „Tehnicile de relaxare te pot ajuta să faci față stresului cotidian și stresului legat de diferite probleme de sănătate, cum ar fi cancerul și durerile... Practicarea tehnicilor de relaxare poate reduce simptomele de stres încetinind ritmul cardiac, reducând tensiunea arterială, încetinind ritmul respirației, mărind aportul de sânge către mușchii importanți, reducând tensiunea musculară și durerea cronică, îmbunătățind concentrarea, reducând furia și frustrarea și susținând încrederea în sine pentru a face față mai bine problemelor.[5]

Cred că putem spune că meditația este la fel de benefică pentru sănătatea noastră fizică pe cât este pentru starea noastră de bine mentală și spirituală. Găsesc că este fascinant să citesc despre cercetările științifice asupra meditației. Multe dintre acestea se concentrează asupra schimbărilor neurologice care au loc în creier în timpul sau drept rezultat al practicării regulate a meditației. Un studiu, publicat în jurnalul științific Brain Research Bulletin[6] și preluat de MITnews, a descoperit că cei care au meditat timp de opt săptămâni „erau mai capabili să-și controleze un anume tip de unde cerebrale pe nume fluxul alfa... un model de activitate care se crede că minimizează distragerile, că diminuează potențialii stimuli de a capta atenția.”[7] Iar acesta este unul din scopurile majore ale meditației: să fii mai puțin distras și mai mult prezent în viața de zi cu zi, nu-i așa?

În Jurnalul Canadian de Psihiatrie, Dr. John L. Craven scrie: „În cadrul unor studii controlate s-a observat o reducere a anxietății la persoanele care meditează. Mai multe afecțiuni care aveau legătură cu stresul au suferit o îmbunătățire a stării în timpul sesiunilor clinice de meditație, afecțiuni ce includ hipertensiunea, insomnia, astmul, durerea cronică, anxietatea, fobia.”[8] Meditația lasă corpul să se relaxeze. Se spune că o oră de concentrare completă în cadrul meditației echivalează cu patru ore de somn. După meditație, forța, vitalitatea și energia ne sunt reînnoite.

Cu cât sapă mai mult știința în domeniul meditației, cu atât devine această practică mai dominantă. Când am început eu să meditez în anii 1980, prietenii mei credeau că eram un pic „sărită”, dar până în 2007, chiar și Google a implementat un curs pentru angajații săi care practicau meditația. Acest program, care a fost dezvoltat de renumitul Chade-Meng Tan, este acum subiectul cărții Search Inside Yourself: The Unexpected Path to Achieving Success, Happiness (and World Peace).[9]

Universitățile și centrele medicale din lume oferă cursuri de meditație studenților și pacienților și chiar includ practica meditației în schemele lor de tratament. Spitalul Duke University de exemplu, predă meditația conștientă pacienților lor cardiaci pentru a-i ajuta în managementul stresului. Conform DuheHealth.org: „Meditația conștientă înseamnă să te muți pe frecvența prezentului și a sentimentelor sale acompaniatoare. Astfel vei putea fi conștient de gândurile și emoțiile tale fără ca acestea să te copleșească.”[10]

În vreme ce putem fi conștienți de beneficiile practicării meditației asupra noastră, putem de asemenea să fim siguri că ceea ce facem face bine sănătății noastre. Cu atât de mulți experți în sănătate care recunosc beneficiile relaxării și meditației este și mai rezonabil să ne oprim pentru o vreme în fiecare zi și să permitem corpului nostru să respire și să încetinească ritmul – de-adevăratelea. Acesta este un testament al învățăturii mele de bază: Trezește-te și OPREŞTE-TE în loc de Trezește-te și PORNEŞTE!

Bucură-te de beneficiile meditației

Atunci când medităm regulat folosind o tehnică ce ni se potrivește, vom începe să observăm o transformare interioară care aduce cu sine multe efecte benefice pe care le putem resimți de-a lungul zilei. Vom ști că meditația noastră a funcționat atunci când îi vom vedea efectele în viața noastră de zi cu zi. Începem să trăim viața pe care ne-am dorit-o dintotdeauna să o trăim. Practicarea regulată a meditației ne ajută în următoarele:

☺ îmbunătățirea capacității de concentrare

☺ o relaxare mai profundă și eliberare de stres

☺ încetinirea ritmului respirației

☺ lărgirea perspectivei personale

☺ centrarea mai temeinică în moment pe parcursul zilei

☺ calmarea minții și reducerea pălăvrăgelii minții

☺ îmbunătățirea abilității noastre de a lăsa lucrurile să treacă

☺ sporirea gândurilor conștiente, ceea ce ne permite să reducem efectele celor negative

☺ reducerea sentimentelor de neliniște

☺ accesul la sinele nostru cel mai profund

☺ cultivarea conștientizării profunde că suntem cu toții conectați, că suntem cu toții una

Gânduri de despărțire

Meditația ne ajută să ne calmăm mintea astfel încât să putem să ne interiorizăm și să auzim „șoaptele inimii noastre”. Atunci când ne începem ziua în liniște putem mai ușor să ne conectăm cu călăuzirea noastră interioară și centrul păcii. Prin intermediul meditației de dimineață, ne aliniem sufletul, mintea și trupul cu intenția de a celebra ziua pe care o trăim centrați și ancorați în cine suntem cu adevărat. Suntem ființe umane, bineînțeles, așa că avem nevoie de mici împunsături care să ne aducă aminte să menținem cursul cât mai mult timp cu putință. Aici intervine următorul pas al Practicii: Trăirea Prezentului.

Semințe de luat cu sine

SĂMÂNȚA 1  Fiecare zi e un dar.

SĂMÂNȚA 2 Meditația de dimineață ne ajută să ne interiorizăm și să accesăm un loc care ne calmează, ne centrează și ne dă putere.

SĂMÂNȚA 3 Esența meditației este practica, și nu rezultatul.

SĂMÂNȚA 4 Viața este absolut imprevizibilă. Putem să ne facem planuri și să dăm tot ce putem mai bun din noi, dar în final nu avem niciun control asupra rezultatului.

SĂMÂNȚA 5 Starea de pace și conștiență dobândită prin meditație ne arată în viața de zi cu zi când suntem toleranți în loc să fim nervoși, iubitori în loc de lipsiți de amabilitate și compătimitori în loc de critici.

 


 

[1] În traducere „În inima vieții”. (n. tr.)

[2] În traducere „Privire asupra budismului”. (n. tr.)

[3] În traducere Pacea interioară și exterioară prin intermediul meditației. (n. tr.)

[4] nccam.nih.gov/health/stress/relaxation.htm, accesat în 01.02.2013.

[6] În traducere „Buletin de Cercetare asupra Creierului”. (n. tr.)

[7] web.mit.edu/newsoffice/2011/meditation-0505.html, accesat în 01.02.2013.

[8] Dr. John L. Craven, „Meditation and Psychotherapy” (Meditație și psihoterapie), Jurnalul Canadian de Psihiatrie, 34 (octombrie 1989): 648-53.

[9] În traducere: „Caută în tine însuți: calea surprinzătoare de a avea parte de succes, fericire (și pace în lume)”. (n. tr.)

  • 20,00 LEI
  • 18,00 LEI

Etichete: Dezvoltare, Personală, Dezvoltare Personală, Practica